Ce trebuie să știm despre munca în weekend și despre munca suplimentară? În cadrul unui departament de Resurse Umane și Salarizare, aceste două capitole sunt în permanență tratate. Avem clienți numeroși care dețin companii în cadrul cărora activitatea angajaților se desfășoară și în weekend, precum și peste program, prin ore suplimentare.
Aflăm astăzi câteva informații esențiale despre munca în weekend și despre munca suplimentară, precum și un exemplu de calcul.
Munca în weekend – cele mai importante aspecte de reținut
Majoritatea oamenilor au un program de lucru ce se desfășoară de luni până vineri cu două zile de repaus săptămânal: sâmbătă și duminică. Însă, ce se întâmplă cu persoanele ale căror activitate presupune prestarea activității în weekend? Ce presupune acest lucru? Pornind de la aceste întrebări, ne-am propus să oferim angajatorilor, dar și angajaților, răspunsuri.
Conform Art. 137 al Codului Muncii avem prezentate următoarele aspecte:
(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Codul Muncii ne mai spune că dacă salariatul are zile de repaus în alte zile decât în weekend, atunci va trebui să primească și un spor la salariu. Acesta este stabilit prin regulamentul de ordine interioară, contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă și este un beneficiu obligatoriu reglementat de legislația în vigoare.
Legiuitorul nu dă mai multe detalii despre sporul de weekend, astfel că acesta poate fi procentual din salariul brut sau poate avea formă fixă. De asemenea, nu se precizează cuantumul și modalitatea de calcul al sporului astfel că, angajatorul poate negocia cu salariații valoarea dar și modalitatea de aplicare a cuantumului de weekend.
Este foarte important de reținut faptul că după negociere (dacă este cazul, desigur), valoarea sporului trebuie menționată și în contractul individual de muncă. Refuzul angajatorului de a acorda spor de weekend, atrage cu sine sancțiuni.
Sporul de weekend nu depinde de acordarea repausului săptămânal în alte zile ale săptămânii. Salariații au dreptul la plata unei sume suplimentare (spor de weekend), dar și la acordarea celor două zile libere consecutive.
Cu privire la repausul săptămânal, ultimele două alineate ale articolului 137 din Codul Muncii precizează următoarele:
(4) În situații de excepție zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca și cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților.
(5) Salariații al căror repaus săptămânal se acordă în condițiile alin. (4) au dreptul la dublul compensațiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).
Munca suplimentară – aspecte esențiale de care trebuie să ținem cont
Oricât de mult încercăm să găsim un echilibru între viața personală și cea profesională, se întâmplă ca uneori din cauza unor factori externi (proiecte noi, deadline-uri apropiate, etc), angajatorul să fie nevoit să solicite salariaților efectuarea orelor suplimentare.
Orele suplimentare sunt definite ca ore efectuate în plus față de norma zilnică sau săptămânală menționată în contractul individual de muncă. Pentru salariații full-time, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, 40 ore pe săptămână, iar pentru minorii în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi, 30 ore pe săptămână.
Restricții de la efectuarea orelor suplimentare – Cine nu are voie să realizeze ore suplimentare?
Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani și angajații cu contract parțial de muncă nu pot efectua ore suplimentare. În cazul celor din urmă, excepție o fac cazurile de forță majoră sau lucrările urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.
Iată și mai multe informații despre durata timpului de muncă, conform art. 114 al Codului Muncii:
- Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
- Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
- Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni.
- Sub rezerva respectării reglementarilor privind protecția sănătății și securității în muncă a salariaților, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referință stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referință care în niciun caz sa nu depășească 12 luni.
În cazul în care angajatorul solicită efectuarea orelor suplimentare, trebuie să știe cum pot fi recompensate:
- Oferirea de ore libere plătite în următoarele 90 de zile după efectuarea orelor suplimentare – această varianta este prima care ar trebui să se ia în considerare, deoarece așa protejăm sănătatea angajatului.
- Spor la salariu – această variantă este luată în cazul doar în cazul în care oferirea orelor libere plătite nu este posibilă. Art 123 din Codul Muncii menționează faptul că munca suplimentară să îi fie plătită salariatului în luna următoare împlinirii celor 90 de zile, prin adăugarea unui spor la salariu (nu mai mic de 75% din salariul de bază aferent).
Este important de reținut articolul 122 din Codul Muncii care precizează că în perioadele de reducere a activității, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.
Pe parcursul anului 2021 au fost adoptate modificări legislative care au stabilit că prescripția plății sporurilor salariale bănești cuvenite pentru orele suplimentare, să fie de trei ani de la data expirării celor 90 de zile în care se pot acorda zile libere plătite. Pe scurt, angajatorul poate fi obligat de salariat prin instanță să plătească sporul pentru munca prestată suplimentar după 90 de zile din momentul în care aceasta a fost prestată, dar nu mai târziu de trei ani.
Așa cum am menționat mai sus, valoarea sporului este stabilit prin negociere în general, însă nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază. Această valoare se aplică orelor suplimentare efectuate peste programul de lucru normal, dar și pentru orele prestate în zilele de repaus săptămânal (sâmbătă și duminică) sau de sărbători legale.
Exemplu calcul ore suplimentare:
– Salariu de bază = 5000 lei
– Nr ore lucrătoare în lună = 168
– Ore suplimentare = 16
– Salariu/oră: 29.76 lei/oră
– Salariu/ora suplimentare: 29.76 *175% = 52.08 lei
– Valoare ore suplimentare: 52.08 * 16 = 833.28 lei
La cei 5000 lei brut adunăm valoarea orelor suplimentare: 5000 + 833 = 5833 lei brut
La Accountess, oferim servicii externalizate de resurse umane și salarizare. Te invităm să ne contactezi dacă în compania ta există această nevoie iar un consultant Accountess va lua legătura cu tine cât mai curând posibil pentru o primă întâlnire de cunoaștere, precum și pentru orice nevoie de consultanță în Resurse Umane.
Suntem alături de tine cu o gamă variată de servicii de HR și Salarizare:
- Servicii de HR intern (asistență post recrutare și servicii periodice)
- Administrare de personal
- Salarizare
- Servicii administrative în domeniul resurselor umane
- Consultanță și asistență în domeniul resurselor umane
Consultă lista completă de servicii de HR și Salarizare aici>>>
Mădălina Jipa
HR & PAYROLL ASSISTANT ACCOUNTESS
Ne poți urmări pe Facebook si pe Linkedin pentru a rămâne mereu la curent cu toate articolele și materialele pe care le publicăm.