Autor
Gabriela Dragomir
accountess.ro
Dacă fidelitatea în cuplu este o valoare a conduitei umane din perspectiva principiilor morale, la serviciu aceasta este o obligaţie impusă prin lege.
Potrivit legislaţiei muncii, oricare salariat are obligaţia generală de fidelitate faţă de angajatorul său.
Acestă obligație este concret prevăzută de Codul muncii, art. 39, alin (2), lit. d),f) care prevede că salariatului îi revin, în principal, următoarele obligații:
d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
Astfel, chiar și în lipsa unei clauze de confidențialitate, salariatul are obligația de fidelitate, dar şi de confidențialitate, care presupune obligația salariatului de a nu divulga informații confidențiale, privitoare la activitatea acestuia, și care altfel ar putea afecta interesele legitime ale angajatorului.
Prin introducerea obligaţiei de fidelitate, Codul muncii reglementează legal o normă morală, care este greu de urmărit în practică, în lipsa unor criterii de evaluare. Preluarea în domeniul legislativ, juridic a unei reguli de conduită morală este un lucru bun (tendinţa/dorinţa fiind ca sistemul juridic să se armonizeze cu sistemul moral) însă dificil de implementat concret, este dificil de probat situaţia în care angajatul ar fi infidel angajamentelor asumate.
Încalcarea obligaţiei de fidelitate faţă de angajator este greu de identificat ori de probat – ea ar putea fi asemănată, încadrată la necorespunderea din punct de vedere profesional, dar aceasta implică abilităţi tehnice, operaţionale deficitare mai curând decât morale. Necorespunderea din punct de vedere profesional poate interveni ca urmare a unei pregătiri profesionale necorespunzătoare şi nu ca (intenţie de) încălcare a obligaţiei de fidelitate, obligaţie nereglementată concret.
De aceea Codul muncii stabileşte printre obligaţiile salariatului şi obligaţia respectării secretului de serviciu, respectiv obligaţia de confidenţialitate (chiar şi în lipsa unei clauze de confidenţialitate).
Obligaţia generală de confidenţialitate, ce decurge, ca element al îndatoririi de fidelitate, în mod direct din încheierea contractului de muncă şi încetează, de regulă, odată cu contractul de muncă.
Chiar și în lipsa unei clauze de confidențialitate, salariatul are obligația de neconcurență dar și obligația de confidențialitate, care presupune obligația salariatului de a nu divulga informații confidențiale, privitoare la activitatea acestuia, și care altfel ar putea afecta interesele legitime ale angajatorului.
Divulgarea, pe parcursul executării contractului de muncă, a informațiilor dobândite și care au caracter confidențial, comunicate în mod expres salariatului, reprezintă nerespectarea unui ordin de servciu, și poate atrage:
– răspunderea disciplinară
– răspunderea patrimonială, în măsura probării unui prejudiciu
– răspunderea penală, în situația în care informația divulgată constituie secret de stat, economic sau profesional (în sensul Codului penal)
Astfel, chiar dacă nu s-a încheiat o clauză de confidențialitate, salariatul răspunde pentru încălcarea obligației de confidențialitate.
În situația în care salariatul încalcă, din neglijență, obligația de a respecta secretul de serviciu, fără a avea însă intenția divulgării unor informații confidențiale, acesta riscă desfacerea contractului de muncă pentru necorespundere profesională, conform art. 61, lit d) Codul muncii (dacă această încălcare nu este asociată unei abateri disciplinare).
De ce se încheie o clauză de confidențialitate
Mai este necesară încheierea unei clauze de confidențialitate atâta timp cât obligațiile de fidelitate şi confidențialitate decurg direct din încheierea contractului de muncă?
Obligaţia generală de confidenţialitate decurge automat din contractul de muncă şi încetează automat odată cu încetarea contractului de muncă, lucru care nu se întâmplă în cazul încheierii unei clauze de confidenţialitate ca element suplimentar la prevederile standard ale contractului de muncă.
Încheierea unei clauze de confidențialitate are rolul:
– de a accentua ori extinde, dincolo de prevederile generale ale legii, obligația unui salariat la confidențialitate;
– de a prelungi obligația salariatului la păstrarea confidențialității și pentru o perioadă ulterioară încetării contractului de muncă.
Clauza de confidențialitate este clauză facultativă la contractul individual de muncă, reglementată de art. 26 din Codul muncii.
Fiţi fideli, măcar moral, dacă nu legal! ????
Într-un mediu legislativ permanent în schimbare, le recomandăm antreprenorilor care vor să-şi verifice instant situaţia financiară a companiei să testeze max-ba. Poate fi inceputul unei frumoase prietenii!