Economia României este din ce în ce mai deschisă și dinamică, în ciuda instabilității legislative și a acțiunilor nefaste duse de diversele guvernări, de-a lungul timpului. Suntem, totuși, o destinație tot mai atractivă pentru angajații din afara Uniunii Europene. De la industrie și construcții până la HoReCa și IT, companiile se bazează tot mai mult pe forță de muncă non-UE pentru a-și acoperi nevoile de personal calificat. Conform datelor oficiale, în 2023 au fost emise peste 100.000 de avize de muncă pentru lucrători din țări terțe, o creștere semnificativă față de anii anteriori.
În acest context, una dintre cele mai importante întrebări care apar în rândul angajatorilor și angajaților respectivi este: cum își pot aduce acești angajați familia în România? Răspunsul implică înțelegerea a două căi posibile, fiecare cu implicații majore: azil sau reîntregirea familiei.
Cine sunt angajații non-UE?
Angajații non-UE sunt cetățeni ai unor țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Confederația Elvețiană. Aceștia pot fi angajați legal în România în baza unui aviz de muncă emis de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și a unui permis de ședere temporară în scop de muncă.
În general, acești angajați provin din țări precum Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India, Filipine, dar și din state africane sau din vecinătatea noastră – Ucraina și Moldova. Multe companii din România, în special din HoReCa, transporturi și construcții, angajează personal non-UE pentru a acoperi deficitul acut de forță de muncă.
Ce variante au acești angajați pentru a-și aduce familia în România?
Există două opțiuni principale:
- Solicitarea de azil
- Procedura de reîntregire a familiei
Deși ambele pot duce, în unele cazuri, la prezența legală a membrilor familiei în România, diferențele dintre ele sunt esențiale și pot afecta direct stabilitatea, drepturile și integrarea celor implicați.
Azilul – o soluție în cazuri de urgență
Azilul este o formă de protecție internațională oferită persoanelor care fug din țara lor din motive precum:
- conflicte armate
- persecuție etnică, religioasă sau politică
- crize umanitare majore
Pentru membrii de familie ai unui angajat non-UE, această opțiune devine relevantă doar în cazuri extreme. Procesul presupune evaluarea individuală a fiecărei cereri și se derulează sub autoritatea Inspectoratului General pentru Imigrări.
Avantaje ale solicitării de azil:
- Poate fi o soluție rapidă în situații de urgență
- Oferă protecție temporară în fața pericolelor din țara de origine
Dezavantaje:
- Procedura este strictă și evaluarea este riguroasă
- Există o rată ridicată de respingere a cererilor, mai ales dacă nu există dovezi clare
- Statutul de refugiat este temporar (1–3 ani) și poate fi revocat
- Accesul pe piața muncii și la servicii este limitativ
- Creează incertitudine pentru familie și pentru angajator
În concluzie, azilul este mai degrabă o opțiune de ultimă instanță, potrivită doar în cazuri excepționale și, adesea, incompatibilă cu obiectivul de stabilitate pe termen lung.
Reîntregirea familiei – o soluție stabilă, legală și predictibilă
Reîntregirea familiei este procedura standard, legală și preferabilă prin care un lucrător non-UE își poate aduce soțul/soția și copiii în România. Este reglementată prin legislația națională și europeană privind imigrația legală și implică următoarele etape:
- Depunerea unei cereri la IGI, însoțită de acte justificative (dovada relației, dovezi de venit și locuință etc.)
- Evaluarea cererii de către autorități
- Eliberarea avizului de reîntregire
- Obținerea vizei de lungă ședere pentru membrii familiei
- Emiterea permisului de ședere în România.
Avantaje ale reîntregirii familiei:
- Oferă stabilitate juridică și rezidență legală
- Membrii familiei au drept de muncă, acces la educație și servicii sociale
- Durabilitate – permisul de ședere poate fi prelungit și transformat în rezidență pe termen lung
- Procedura este transparentă, cu pași clari și termene previzibile
- Este compatibilă cu planurile pe termen lung ale angajatorului și angajatului.
Dezavantaje:
- Procedura poate fi mai îndelungată decât solicitarea de azil (uneori câteva luni)
- Costurile administrative sunt mai mari decât în cazul azilului.
Cu toate acestea, beneficiile pe termen lung le depășesc cu mult pe cele ale azilului – mai ales când vorbim despre planificare, incluziune și siguranță pentru familie.
Azil sau reîntregirea familiei? Unde înclină balanța?
Pentru angajatorii români care doresc să ofere un cadru stabil angajaților non-UE, reîntregirea familiei este soluția de preferat. Ea oferă claritate, control, legalitate și sprijin pentru integrarea familiei în societatea românească.
Deși azilul poate părea o variantă mai ușor de accesat în situații punctuale sau în lipsa documentelor, el presupune nesiguranță și o mulțime de limitări – care pot afecta atât productivitatea angajatului, cât și reputația firmei.
Atunci când mobilitatea internațională a forței de muncă devine normă, companiile care sprijină integrarea reală a angajaților lor non-UE – inclusiv prin reîntregirea familiei – devin actori responsabili și competitivi. Această alegere contribuie la retenția personalului valoros și la coeziunea echipelor și stabilitatea organizațională.
Pentru mai multe detalii despre procedurile legale și pașii concreți, este recomandat ca angajatorii să colaboreze cu specialiști în administrare de personal, mobilitate și imigrare.
Dacă ai nevoie de asistență suplimentară în gestionarea aspectelor legale sau fiscale privind angajații non-UE, echipa Accountess îți stă la dispoziție.
Autor: Gabriela Stemate, HR & PAYROLL CONSULTANT
Ne poți urmări pe Linkedin și pe Facebook pentru a rămâne mereu la curent cu materialele pe care le publicăm.