Legislaţia privind indemnizaţia şi concediul pentru creşterea copilului este, începând cu luna mai 2019, mult mai avantajoasă.

Modificările recente aduse OUG 111/2010 se manifestă în:
– mărirea plafonului de venituri care pot fi încasate de părinţi simultan cu indemnizaţia de creştere copil
– majorarea indeminizaţiei pentru al 2-lea concediu de creştere copil, care intervine la mai puţin de 12 luni de la încetarea primului concediu de creştere copil (CCC).

Beneficiarii indemnizaţiei
Beneficiază de CCC şi de indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului pănă la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni, venituri supuse impozitului potrivit Codului fiscal:
– venituri din salarii şi asimilate salariilor,
– venituri din activităţi independente,
– venituri din drepturi de proprietate intelectuală (introduse prin modificările aduse ordonanţei în anul 2018),
– venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

Cele 12 luni de venituri nu trebuie să fie obligatoriu consecutive.
În calculul celor 12 luni se includ şi fracţiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum şi cele în care solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate, CCC, concediu fără plată pentru creşterea copilului, etc, aflându-se în situaţiile de mai jos:

a) au beneficiat de şomaj, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective;
b) s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;
c) au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006;
d) au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
e) au beneficiat de pensie de invaliditate, în condiţiile legii;
f) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
g) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;
h) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;
i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;
j) se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată.

Potrivit legii, cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre situaţiile de mai sus.
De asemenea, persoanele care au realizat activităţi profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi ale Regulamentului (CE) nr.987/2009, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condiţiile prevăzute de acesta

Drepturile la concediu şi indemnizaţie se acordă dacă solicitantul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid (fără cetăţenie);
b) are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României;
c) locuieşte în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

Cuantumul indemnizaţiei
Limitele minime si maxime ale indemnzatie de creştere copil au suferit modificări importante începând cu drepturile lunii ianuarie 2018.
Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, însă nu poate fi sub valoarea de 1.250 lei şi nu poate depăşi 8.500 lei.

Potrivit legii, cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă (500 lei), iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.

Suspendarea dreptului la indemnizaţie – excepţii şi prevederi speciale
Părinţii pot pierde dreptul la indemnizaţia de creştere copil, dacă în perioada în care beneficiază de indemnizaţie obţin şi alte venituri impozabile.
Dreptul la indemnizaţie se suspendă începând cu ziua următoare celei în care părintele realizează venituri supuse impozitului, simultan cu încasarea indemnizaţiei de creştere copil, şi copilul nu a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Prin excepţia de la această prevedere, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana îndreptăţită se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
b) primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
c) realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei.
Modificarea recentă adusă în OUG 111/2010 vizează şi punctul c).
Legea 89/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 111/2010, creşte limita de venituri de la de 3 la de 5 ori indemnizația minimă. Aşadar părinţii care se află în CCC nu mai pierd dreptul la indemnizaţie dacă nu obţin într-un an calendaristic venituri mai mari de 6.250 lei ( 5 * 1,250 lei).
Părinţii care însă realizează concomitent venituri din mai multe surse, care cumulat depăşesc 6,250 lei pot beneficia de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului dacă fac dovada suspendării a cel puţin uneia dintre activităţi încât să se situeze sub plafon.

Taţii sunt obligaţi să stea o lună în CCC
Potrivit ordonanţei, cel puțin o lună ȋi revine celuilalt părinte care nu a solicitat dreptul de concediu pentru creșterea copilului. Ȋn majoritatea cazurilor, mama este cea care solicită acest tip de concediu, astfel că tatăl devine „celălalt părinte”.
În cazul concediului de creștere copil, efectuat doar de un părinte, fără implicația celuilalt, indemnizația se reduce cu o lună. În acest caz, persoana care se află în concediu pentru creşterea copilului, de cele mai multe ori mama, fie se ȋntoarce cu o lună mai devreme la serviciu, fără a primi indemnizația aferentă unei luni, fie va opta pentru concediu fără plată.
Ȋn oricare situaţie, dreptul la indemnizația aferentă lunii ȋn care tatăl ar trebui să efectueze concediul și nu ȋl efectuează, se pierde.

Al 2-lea concediu de creştere copil
O altă modificare importantă adusă recent (mai 2019) OUG 111/2010 stabileşte că părintele care se află deja în al 2-lea concediu de creştere copil, la mai puţin de 1 an de la încetarea primului CCC, poate benefica de o indemnizaţie egală cu valoarea indemizaţiei primite pe perioada primului CCC, dacă din calculul indemnizaţiei cuvenite pentru al 2-lea concediu ar rezulta o valoare mai mică decât valoarea indemnizaţiei pentru primul CCC.