Parcurgând cap-coadă proiectul de lege care face modificări în Codul fiscal, Codul de procedură fiscală și alte acte normative, concluzia este clară: legislația fiscală din România trece prin transformări majore și aduce atât noi obligații pentru mediul de afaceri, cât și oportunități de reorganizare și optimizare.
Pentru companii aceste modificări influențează, printre altele, structura de capital, politica de distribuire a dividendelor, relația cu instituțiile financiare și modul în care sunt gestionate cheltuielile sau tranzacțiile cu entități afiliate.
Iată câteva informații utile pe acest subiect:
Capital social minim pentru SRL-uri
Una dintre primele măsuri vizează creșterea capitalului social minim pentru SRL-uri la 500 – 5.000 de lei, în funcție de mărimea companiei. Companiile au la dispoziție doi ani pentru a se conforma, iar nerespectarea termenului poate duce la dizolvarea firmei, la solicitarea Registrului Comerțului.
Această modificare obligă firmele să își reevalueze structura juridică și financiară. Pentru companiile mijlocii și mari, pragul nu reprezintă o povară financiară, dar este un semnal că statul dorește „curățarea” mediului de afaceri de entitățile inactive sau de firmele fără substanță economică.
Inactivitatea fiscală și conturile bancare
ANAF va putea declara inactive firmele care nu dețin cont bancar în România sau la Trezorerie ori nu depun situațiile financiare în termen de cinci luni.
Pentru companiile mari, obligația de a avea conturi bancare funcționale este deja o practică standard, însă modificarea pune presiune pe companiile cu subsidiare multiple, vehicule de investiții sau entități cu fluxuri financiare mai complexe. Este recomandat ca fiecare entitate din grup să fie verificată pentru conformare, astfel încât să nu existe riscul de declarare ca inactivă.
Fideiusiunea obligatorie pentru eșalonări
Un alt punct important este introducerea contractului de fideiusiune obligatoriu pentru eșalonările la plată. Dacă firma nu are suficiente bunuri care să poată garanta obligațiile, va trebui să aducă un garant care să semneze în formă autentică.
Această măsură ridică nivelul de responsabilitate pentru management și acționari, transformând eșalonarea într-un proces mult mai strict. Pentru firmele mijlocii și mari cu datorii semnificative, planificarea fiscală și managementul lichidităților devin critice.
Limitări privind cheltuielile cu entități afiliate
Un element cu impact major îl reprezintă limitarea deductibilității cheltuielilor cu serviciile prestate de entități afiliate – consultanță, management, dobânzi și proprietate intelectuală. Din anul fiscal 2026, aceste cheltuieli devin nedeductibile dacă depășesc 1% din totalul cheltuielilor.
Pentru grupurile de companii și multinaționale, această schimbare poate afecta structurile de transfer pricing și strategiile de externalizare a serviciilor. Recomandarea este ca firmele să își revizuiască contractele intra-grup și să pregătească documentația fiscală corespunzătoare.
Reguli noi pentru cazare și închirieri pe termen scurt
Sectorul HoReCa și cel al închirierilor vor funcționa după un regim forfetar: 30% cheltuieli deductibile și 10% impozit final pe venitul net. Pentru cei care dețin mai mult de șapte camere închiriate, activitatea devine independentă, necesitând o altă abordare contabilă.
Deși această modificare vizează mai ales microîntreprinderile și persoanele fizice, firmele mari care operează în turism sau platforme de închiriere trebuie să ia în calcul noul cadru fiscal.
Taxă logistică pentru colete extracomunitare
Începând cu 1 octombrie 2025, se introduce o taxă logistică de 25 lei pentru colete sub 150 euro venite din afara Uniunii Europene. Taxa se colectează de către firmele de curierat și nu se rambursează dacă coletul este refuzat.
Pentru companiile din comerțul online și distribuție, această taxă poate însemna costuri suplimentare și ajustarea politicilor comerciale. Este esențială renegocierea contractelor cu partenerii de logistică și evaluarea impactului asupra prețurilor finale.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)
Una dintre cele mai așteptate schimbări era eliminarea IMCA începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru companiile mijlocii și mari, aceasta ar fi fost o veste bună, mai ales pentru cele cu marje reduse de profit, care erau afectate de impozit indiferent de rezultatul financiar.
Aparent însă, eliminarea IMCA nu mai este pe lista ultimelor modificări.
Dividende și împrumuturi: reguli mai stricte
Se introduc restricții pentru distribuirea de dividende și acordarea de împrumuturi în situația în care activul net al firmei scade sub limitele legale. Mai mult, sancțiunile pot ajunge la 200.000 lei, iar administratorii și acționarii răspund solidar.
Aceasta înseamnă că managementul financiar trebuie să fie mult mai atent la structura capitalului propriu și la politica de distribuire a profiturilor.
Testări pentru funcționarii ANAF și Vamă
Deși nu afectează direct firmele, introducerea testărilor psihologice și de integritate pentru funcționarii ANAF, Vamă și ONJN poate schimba modul în care se desfășoară controalele fiscale. Teoretic, această măsură ar trebui să ducă la o mai mare transparență și profesionalizare a instituțiilor.
Alte modificări cu impact
Pe lângă cele menționate mai sus, noua lege fiscală aduce și alte schimbări:
- Abrogarea eșalonării simplificate pentru debitele de mare valoare:
- Pentru persoanele fizice: obligațiile fiscale principale și accesorii în sumă totală cuprinsă între 500 – 100.000 lei;
- Pentru asocierile fără personalitate juridică: obligațiile fiscale principale și accesorii în sumă totală cuprinsă între 2.000 – 100.000 lei;
- Pentru persoanele juridice: obligațiile fiscale principale și accesorii în sumă totală cuprinsă între 5.000 – 400.000 lei.
- Modificarea regulilor privind cesiunea părților sociale
- Clarificări privind veniturile din activități independente sau din cedarea folosinței bunurilor.
Pentru firme, acest lucru înseamnă că trebuie să urmărească atent nu doar modificările majore, ci și pe cele aparent minore, care pot influența raportările și obligațiile fiscale.
Ce înseamnă toate aceste modificări pentru companii
În ansamblu, modificările în Codul Fiscal aduc mai multă rigoare, mai multe responsabilități și o nevoie crescută de conformare. Pentru companiile mijlocii și mari, acestea sunt principalele direcții de acțiune:
- Reevaluarea structurilor juridice și financiare pentru a respecta noile cerințe privind capitalul social și distribuirea de dividende.
- Consolidarea politicilor de transfer pricing și pregătirea pentru limitările de deductibilitate ale cheltuielilor intra-grup.
- Optimizarea fluxurilor de numerar, având în vedere eliminarea IMCA, dar și creșterea impozitului pe dividende.
- Audit intern fiscal periodic pentru a evita riscul de a fi catalogat drept firmă inactivă sau cu risc fiscal ridicat.
- Revizuirea contractelor de logistică și comerț internațional, pentru a include noile taxe și reglementări.
În concluzie, mediul fiscal din România devine mai complex și mai exigent. Companiile care reușesc să se adapteze rapid vor transforma aceste provocări în avantaje competitive, evitând sancțiuni și optimizându-și structura fiscală.
Pentru o evaluare personalizată a impactului acestor modificări și pentru sprijin în implementarea lor, vă invităm să contactați echipa Accountess.
Autor: Ana Cernescu, Managing Partner Accountess
Ne poți urmări pe Linkedin și pe Facebook pentru a rămâne mereu la curent cu materialele pe care le publicăm.