Autor
Gabriela Dragomir
accountess.ro

ANAF poate recupera, gratuit, sumele neîncasate de o firmă de la partenerii ei de afaceri.

Încă din anul 2009 ANAF are cadrul legislativ de a acţiona asemeni unui recuperator de creanţe, fiind, spre deosebire de recuperatorii de creanţe propriu–zişi, mai rapid şi gratuit.

Măsura terţului poprit a fost introdusă în anul  2009, şi stabileşte, potrivit Codului de procedură fiscală, art. 236 privind executarea silită a sumelor ce se cuvin debitorilor, că:

Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Aşadar, dacă un contribuabil nu îşi poate achita datoriile către stat, pentru că nu a încasat bani de la clienţii săi, se poate adresa ANAF, cu o evidenţă  a datornicilor, cu dovada raporturilor juridice existente şi a sumelor neîncasate. În baza solicitării, ANAF va aplica metoda terţului oprit, şi anume, va stinge obligaţiile de plată restante la bugetul de stat, ale debitorului, din sumele poprite clienţilor care nu şi-au onorat obligaţiile contractuale, respectiv nu au efectuat plăţi la teremenele cuvenite, afectând activitatea economică a debitorului (care, din această cauză, nu-şi va putea achita obligaţiile de plată către bugetul de stat, fiind de asemenea poprit de ANAF).

În practică, de cele mai multe ori, ANAF preia iniţiativa popririi terţului – datornic al debitorului poprit, fără ca debitorul să facă un demers în acest sens, deci fără să pună la dispoziţia ANAF toate informaţiile legate de datele de identificare ale datornicilor, rapoare juridice sau sume neîncasate. Cel mai probabil ANAF îşi preia informaţia privind datele de identificare ale clienţilor debitorului din declaraţia 394, instituie apoi  poprirea şi tot demersul se va desfăşura de la sine. Şi anume, fie terţul poprit înregistrează într-adevăr datorii către debitor, şi poprirea se va efectua efectiv, fie acesta face dovada că nu are datorii către debitorul urmărit, poprirea fiind desfiinţată.

Dacă terţul poprit nu datorează bani debitorului
În situația în care, la data comunicării adresei de înființare a popririi, terțul poprit nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu va datora în viitor asemenea sume în temeiul unor raporturi juridice existente, trebuie să înștiințe organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înființare a popririi.

Avantaje şi dezavantaje procedurii de recuperare a crenţelor prin intermediul ANAF
Metoda terţului poprit poate fi o alternativă de preferat celei “clasice”  deoarece este gratuită şi mai rapidă. Prin acest mod creditorul popritor este avantajat fiincă nu are noi angajamente de plată, cu o firmă recuperatoare, îşi recuperează  mai rapid creanţa de la terţul poprit, adică de la clientul său debitor, şi îşi achită datoriile către ANAF.

Dezavantajele acestei proceduri constau în sistemul de gestionare al ANAF. În practică ANAF iniţiază această procedură şi fără ca debitorul poprit să o solicite, existând situaţii în care terţul poprit nu datorează nicio sumă de bani debitorului. Termenul în care terţul poprit poate contesta este destul de mic, de 5 zile, iar în situaţia în care terţul poprit nu plăteşte sumele restante impuse prin poprire, se atrage nulitatea oricărei plăţi.
În practică sunt numeroase situaţii în care ANAF, deşi obligat prin lege, nu înştiintează debitorul şi creditorul de înfiinţarea popririi (sau de desfiinţarea ei) ori dacă o face,  notificările se realizează cu întârziere, astfel încât intervin situaţii în care creanţa nu mai este exigibilă.

Într-un mediu legislativ permanent în schimbare, le recomandăm antreprenorilor care vor să-şi verifice instant situaţia financiară a companiei să testeze max-ba. Poate fi inceputul unei frumoase prietenii!