Autor
Gabriela Dragomir
accountess.ro
Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.
Concedierea unui salariat se realizează ȋntotdeauna ȋn temeiul deciziei de concediere.
Decizia de concediere (comunicată ȋn scris) este documentul prin care se face cunoscută salariatului desfacerea contractului de muncă.
Angajatorul are posibilitatea legală de a concedia un salariat ȋn baza unor criterii bine ȋntemeiate. Chiar și atunci cȃnd motivele concedierii sunt justificate, decizia de concediere poate fi contestată ȋn instanțele judecătorești, iar cele mai frecvente motive de contestare sunt legate de redactarea greșită a deciziei.
De cele mai multe ori decizia de concediere este necorespunzător redactată prin nerespectarea obligatorie a unor condiții de formă, ceea ce face ca salariatul să obțină anularea concedierii, chiar dacă motivul desfacerii contractului său de muncă este ȋntemeiat.
Potrivit Codului Muncii, decizia se emite ȋn scris, trebuie să fie motivată ȋn fapt și ȋn drept, și să cuprindă obligatoriu:
• motivele care determină concedierea
Indiferent de tipul concedierii – concediere disciplinară, concediere din motive economice, desființarea postului, concediere pentru necorespundere profesională, concediere ȋn cazul angajatului arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, ori ȋn cazul salariatului care devine inapt fizic sau psihic, se descriu ȋmprejurările care motivează concedierea.
În cazul situațiilor de necorespundere profesională, arest preventiv, constatare medicală de inaptitudine fizică și/sau psihică a angajatului, angajatorul are obligația legală de a emite decizia de concediere ȋn termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii.
• durata preavizului
Acordarea preavizului și termenul lui se precizează obligatoriu ȋn decizia de concediere ori de cȃte ori concedierea a intervenit din motive neimputabile salariatului cum ar fi necorespundere profesională sau motive economice.
• criteriile de stabilire a ordinii de priorități, ȋn cazul concedierii din motive economice, nefavorabile
Concedierea pe motive economice presupune obligația angajatorului de a menționa expres criteriile avute ȋn vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere:
1) profesionale, de departajare a salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanță;
2) sociale, prevăzute, după caz, ȋn lege sau ȋn contractul colectiv de muncă.
• lista locurilor de muncă vacante ȋn unitate și termenul ȋn care salariații pot opta pentru postul vacant
Obligativitatea angajatorului intervine ȋn vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale, capacității de muncă stabilite de medicul de medicina muncii – ȋn situația ȋn care desfacerea contractului de muncă a intervenit pentru necorespundere profesională sau inaptitudine.
• termenul și instanța la care poate fi contestată decizia de concediere
Salariatul are posibilitatea de a contesta concedierea ȋn termen de 30 de zile din momentul luării la cunoștință. Instanța este tribunalul din raza adresei de domiciliu sau locului de muncă al reclamantului.
Într-un mediu legislativ permanent în schimbare, le recomandăm antreprenorilor care vor să-şi verifice instant situaţia financiară a companiei să testeze max-ba. Poate fi inceputul unei frumoase prietenii!
In cazul meu nu s-a emis si nu s-a comunicat decizia nici acum la 20 ani dupa concediere.
Am inteles ca trebuie sa merg mai intai pe contencios sa_i oblig sa-mi comunice decizia….apoi decizia emisa peste termen este nula absolut.
Intr-adevar trebuie sa va adresati instantei si in astfel de cazuri cel mai bine va poate sfatui un avocat specializat pe dreptul muncii.